[celelalte cuvinte] dacă vrei

Dacă vrei privirea să-mi las în podea
Calcă peste ea, calcă peste ea.
Dacă vrei de tine să simt că-s robit,
Lasă-mă uimit, lasă-mă uimit.

Dacă vrei cu tine lumina s-o împart,
Lasă-mă să ard, lasă-mă să ard.
Dacă tot ce-i dus vrei din urmă s-ajung,
Lasă-mă să curg, lasă-mă să curg.

Dacă vrei să ştii ce-am în suflet şi-n gînd,
Lasă-mă să cînt, lasă-mă să cînt,
Lasă-mă să cînt, lasă-mă să cînt,
Lasă-mă să cînt, lasă-mă să cînt...

(Celelate Cuvinte, 1987)

[álom] szex a vonat mosdójában

Valahol egy vasúti sín mellett voltam valakivel, és elment mellettünk egy mozdonyból és két kocsiból álló vonat, amelynek szokatlan módon a WC-ablakai nem tejüvegből voltak, hanem teljesen hétköznapi ablaküvegből. És amikor elment mellettünk a szerelvény, akkor láttam, hogy mindegyik WC-ben dugnak. Volt ahol csak ketten, de volt ahol hárman is voltak. És a WC előtti részen - nyitva voltak az ajtók, láthattam - mindenhol még egy-két pár várakozott arra, hogy kiürüljön a helyiség; bár ezt szemmel láthatóan egyre nehezebben tudták türelemmel kivárni... mindenki csókolózott, kezek a ruhák alatt...

Érdekes különben, hogy tegnap valami miatt beugrott ez a kép, és ekkor döbbentem le, hogy én ezt álmodtam, nem történt meg valóságosan :-)

[the return of] bona fide supraman

Fîntîna suspinelor

Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Ca toate şoselele lumii.
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Era o fîntînă cu ciutura grea.
Căci apa-şi clădise, trecînd peste ea,
In straturi, pojghiţele humii.

Era o fîntînă cu cumpăna grea,
Ca toate fîntînile vieţii.
Era o fîntînă cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie şi caldă şi rea.
Dar furca cu braţele-ntinse pîndea,
Momind de departe drumeţii.

Zoreau însetaţii s-ajunga să bea,
Ca toţi însetaţii din viaţă.
Trăgeau cu putere de cumpăna grea
Dar apa sălcie şi caldă-i gonea.
Şi-ades cîte unul mai tînăr pleca,
Cu lacrimi de ciudă pe faţă.

Şi-ades cîte unul mai vîrstnic rîdea,
Ca toţi ce-o cunosc: APA VIEŢII.

Era o fîntînă cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie şi caldă şi rea.
Dar furca cu braţele-ntinse pîndea,
Momind de departe drumeţii.

Ziua s-a ivit,
Zidu-i isprăvit.
Vaiet inăbuşit
Incă s-a auzit.
Pentru mănăstirea ce-a dorit
Jale şi suspin l-au insoţit.

Lînga zidul lui,
E fîntîna suspinului,
Cu apă puţină,
Cu apă sărată,
De lacrimi udată,
Pentru mănăstirea ce-a dorit (de lacrimi udată),
Jale şi suspin l-au însoţit.

Pentru mănăstirea ce-a dorit (mănăstirea ce-a dorit)
Jale şi suspin l-au însoţit (şi suspin l-au încolţit)
Şi suspin l-au însoţit (şi suspin l-au încolţit)
Şi suspin l-au însoţit (şi suspin l-au încolţit)
Şi suspin l-au însoţit...
Şi suspin l-au însoţit...

(Celelalte Cuvinte, 1987)